Vă amintiți cum separă adulții certurile și lupta împotriva copiilor? „Cel care oprește primul argument este cel mai inteligent”, spun ei. Și de multe ori funcționează - cearta se oprește. Poate că, în cazul soțului tău, ar trebui să fii primul care oprește argumentul despre cine are dreptate și cine nu? Cu toate acestea, dacă este important să vă dovediți cazul, urmați următoarele sfaturi.
Instrucțiuni
Pasul 1
Mai întâi trebuie să vă liniștiți (cel puțin pentru o vreme, dacă totuși nu vă puteți liniști complet). Acest lucru poate fi ajutat, de exemplu, prin curățarea casei (spălarea podelelor, vaselor, băilor). Munca fizică ajută la calmarea, aruncarea iritației și tensiunii. Și conversația va fi productivă numai atunci când interlocutorii sunt calmi.
Pasul 2
A te pune în pielea altei persoane, mai ales într-o situație dificilă (în timpul unei ceartă, de exemplu), este dificil, nu vrei. Și cea mai ușoară cale este de a respinge fraza: „Ei bine, poziția lui este clară! Numai că ea greșește! Aici spun adevărul! Dar concluziile pot fi eronate atunci când situația este privită doar dintr-o parte. Prin urmare, privește situația prin ochii soțului tău și încurajează-l să evalueze ce s-a întâmplat de partea ta.
Pasul 3
Încearcă să nu dovedești că soțul tău greșește, ci să oferi un compromis. Indiferent cât de mult ai iubi, nu poți fi întotdeauna și în tot ceea ce e de acord cu cel pe care îl iubești. Dar acesta nu este încă un motiv pentru divorț. Dar dacă nu știi cum să faci compromisuri („a compromis și nu s-a întors”), să negociezi și să cedezi în ceva (deși în lucruri mici), atunci este mai bine să trăiești liber.
Pasul 4
Dacă nu sunteți de acord cu cei dragi, dar doriți totuși să găsiți un limbaj comun cu ei, scăpați mai întâi de cuvintele „evident”, „natural”, „fără îndoială”, „cu siguranță”, „este de la sine înțeles” - toate acestea este evident, fără îndoială, cu siguranță și este de la sine înțeles pentru cei care sunt de acord cu tine. Cei care nu sunt de acord îi vor mânia doar pe cei care nu sunt de acord. Înlocuiți categoricul „Te înșeli!” la moale, dar la fel ca sens: „Mi se pare …” sau „Gândesc altfel!”
Pasul 5
Recunoașteți că s-ar putea să vă înșelați, dar cereți o discuție. Spune doar: „Poate mă înșel (a), dar hai să discutăm, ne vom consulta …”
Pasul 6
Evitați monologul: atât dacă vi se spune, cât și dacă vorbiți. Dialogul păstrează atenția interlocutorului, vă permite să vedeți că din ceea ce ați spus, a rămas de neînțeles, iar concluziile care se fac în timpul dialogului nu sunt impuse, sunt o descoperire obișnuită.
