Situația în care copiii rămân cu tatăl în timpul divorțului părinților lor este destul de rară. În majoritatea cazurilor rămân cu mama lor, ceea ce este de înțeles. Dar, în unele cazuri, tatăl își poate dovedi dreptul de a crește copilul în instanță.
Instrucțiuni
Pasul 1
Cel mai important motiv pentru care un copil rămâne cu tatăl său după divorț este eșecul femeii de a-și îndeplini responsabilitățile materne. Aceasta include cazurile de alcoolism cronic, boli mintale sau orice altă boală gravă.
Pasul 2
Dovezile unei astfel de stări deranjate ale unei femei sunt destul de reale de prezentat. Acestea pot fi certificate medicale de la instituțiile în care este înregistrată, mărturia martorilor care confirmă faptul că mama este nebună sau incapacitată. În aceste cazuri, copilul va fi dat tatălui pentru a fi crescut.
Pasul 3
Uneori, alți factori mai puțin semnificativi pot influența decizia instanței: lipsa resurselor materiale, lipsa timpului liber pentru creștere etc. Dar astfel de motive indirecte sunt mult mai puțin susceptibile să influențeze decizia judecătorilor în favoarea tatălui.
Pasul 4
Uneori tații câștigă cazul prin faptul că pot dovedi că a fi cu mama încalcă interesele copilului sau este periculos pentru viața lui. Cu toate acestea, aici va fi posibil să colectăm dovezi numai dacă mama duce într-adevăr un stil de viață extrem de asocial.
Pasul 5
De fapt, nu sunt atât de multe cazuri în care tații intenționează cu adevărat să ia un copil. Chiar dacă se confruntă cu un sentiment foarte negativ față de fosta soție, majoritatea bărbaților înțeleg că este puțin probabil să poată înlocui mama copilului lor. Dar este, de asemenea, imposibil să-l înlocuiți pe tată. Prin urmare, ar fi cel mai rezonabil să acționăm în interesul copilului, să-l ajutăm să comunice pe deplin cu fiecare dintre părinți.
Pasul 6
Rezumând, putem concluziona că tatăl este capabil să câștige cazul în instanță doar în cazurile în care prezența copiilor cu mama lor amenință într-adevăr bunăstarea lor. Toate celelalte conflicte interpersonale care apar asupra copilului rămân deseori în zona de frontieră și numai setul corect de probe poate decide cazul în favoarea tatălui.
