„Efectul bumerang” este un termen de psihologie socială care denotă o schimbare a credințelor unei persoane în direcția opusă, care nu corespunde obiectivului inițial. „Efectul bumerang” este uneori folosit pentru a influența atitudinile sociale ale unui public. Cu toate acestea, acest termen are un alt sens.
Fenomenul socio-psihologic numit „efectul bumerang” oferă un răspuns la întrebarea de ce se întâmplă atât de des în viață lucruri care sunt direct opuse așteptărilor. În psihologie, termenul „efect bumerang” are două semnificații diferite. Pe de o parte, acesta este un fenomen în care impactul informațional asupra audienței nu numai că nu aduce rezultatele dorite, dar are și efectul opus. Pe de altă parte, „efectul bumerang” este o lege a vieții, conform căreia fiecare persoană va primi în cele din urmă ceea ce merită.
Efectul Boomerang al lui Daniel Wegner
Psihologul american Daniel Wegner, după ce a citit cartea contelui L. N. „Memoriile” lui Tolstoi, au găsit acolo un fragment destul de interesant. Tolstoi a descris cum, în copilărie, fratele mai mare al lui Nikolai l-a instruit să nu se gândească la ursul polar. Drept urmare, această fiară a apărut în imaginația micuței Leva cu o constanță de invidiat.
Incidentul cu contele Tolstoi din 1833 l-a interesat foarte mult pe Wegner. El a decis să efectueze același experiment pe propriii săi elevi. Wegner a adunat mai întâi voluntari și i-a împărțit în două grupuri. Elevii din primul grup au fost rugați să se gândească la un urs polar. Dimpotrivă, restului participanților la experiment li s-a interzis să-l reprezinte pe locuitorul cercului polar polar. Ori de câte ori imaginea unui urs apărea în imaginația subiecților, trebuia să apese butonul soneriei. S-a dovedit că interdicția i-a determinat pe studenți să se gândească exclusiv la ursul polar. Ursul apărea în mintea lor mai mult de o dată pe minut. Chiar și participanții din primul grup nu s-au putut lăuda cu un astfel de rezultat.
Pe baza experimentului, Wegner a concluzionat că încercarea de a-și controla propriile gânduri îi face și mai invadatori. Psihologul a numit acest fenomen „efectul bumerang”.
Din aceasta rezultă că evitarea persistentă a gândurilor de fumat, alcool și alte obiceiuri proaste este inutilă. Nu îți vei încălzi decât dorința de a gusta din nou fructul interzis. Cel mai bun mod este să învățați cum să vă îndreptați atenția spre alte lucruri mai importante.
Legea bumerangului vieții
„Efectul bumerang” are loc și în viața de zi cu zi a unei persoane. Acest fenomen poate fi observat tot timpul. Esența legii bumerangului vieții este că acțiunile pe care o persoană le-a îndreptat împotriva oricui, mai devreme sau mai târziu, se vor îndrepta împotriva sa.
De aceea nu ar trebui să manifestați agresivitate sau nedreptate față de alte persoane. Chiar și în situații de conflict, rămâneți o persoană calmă și echilibrată. Atunci societatea în cea mai mare parte vă va lua partea.
