Copiii se pot simți răniți și inconfortabili în jurul adulților puternici, atotștiutor. Pentru a-ți ajuta copilul să se simtă ca un membru complet al familiei și să-și înțeleagă propria valoare, arată că îi respecți personalitatea.
Instrucțiuni
Pasul 1
Păstrează-ți promisiunile față de copilul tău. În caz contrar, copiii simt că părinții le neglijează și, la momentul potrivit, pot să respingă pur și simplu cuvintele lor. Pentru a evita dezamăgirile în viitor, nu faceți promisiuni despre care nu sunteți 100% siguri sau nu faceți rezervări pentru vreme rea, boală și circumstanțe neprevăzute.
Pasul 2
Fii sincer cu copilul tău. Nu ar trebui să-l minți sau să minți pe altcineva în prezența fiului sau fiicei tale. Crede-mă, copiii se pricep să se simtă falși și, desigur, nu sunt mulțumiți de momentele în care părinții lor sunt capabili să-i înșele cu ușurință.
Pasul 3
Crede în copil, admiră-i talentele, susține inițiativele sale. Nu este nevoie să micșoreze copilul și să răspundă entuziasmului și viselor sale cu scepticism și condescendență.
Pasul 4
Lasă obiceiul de a-ți prelua copilul. Acest lucru este valabil mai ales pentru fii. Sunt deja bărbați mici și urăsc prelegeri lungi și plictisitoare. Este suficient doar să evidențiați eroarea, să sugerați cum să o remediați și să o preveniți în viitor. Nu este nevoie să citiți moralitatea.
Pasul 5
Nu râdeți de copil, de greșelile și greșelile lui. Se întâmplă ca cuvintele bebelușului să pară foarte amuzante părinților, încep să râdă și își sună bunicile pentru a transmite ce s-a întâmplat. Și copilul nu este deloc amuzant, nu glumea și nu a încercat să-i facă pe mama și tata să râdă. În acest caz, bebelușului i se poate părea că nu este înțeles și respectat, că ceva nu este în regulă cu el.
Pasul 6
Asigurați-vă că răspundeți la întrebările copilului. Chiar dacă cere același lucru pentru a suta oară, nu-l ignora. Nu faceți acest lucru prietenilor, colegilor, șefilor sau clienților. Și copilul trebuie, de asemenea, să fie plătit tribut.
Pasul 7
Nu negați temerile copilului și nici nu le negați sentimentele. De exemplu, un copil este supărat că jucăria lui este spartă. El plânge, iar mama spune că nu există absolut niciun motiv pentru plâns și că nu este nimic care să fie atât de supărat de prostii. Adică subestimează valorile copilului și îi neagă emoțiile. La fel e și cu fricile. Părinții uneori nu încearcă destul de corect să-i scape de copii. Trebuie să accepți toate emoțiile copilului. El are dreptul la ele, iar sentimentele sale sunt demne de atenție și respect.
